Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) trebuia să predea, în urmă cu şapte ani, 1.100 de vile într-un cartier din nordul Bucureştiului promovat drept un nou stil de viaţă: Henri Coandă. Astăzi, râvnit mai este doar terenul de 119 hectare plasat într-o zonă considerată de lux a Capitalei.
Una dintre cele mai mari probleme care a condus la oprirea lucrărilor de construcţie la cartierul ANL au fost cererile de retrocedare de teren. Această situaţie pare că s-a rezolvat la sfârşitul anului trecut, când judecătorii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat la 16 ani de închisoare cu executare pe revendicatorul terenurilor, Radu Ioan Fotino, acuzat de înşelăciune prin afaceri cu terenuri, instanţa majorând cu un an pedeapsa aplicată la fond.
Pe lângă problema retrocedărilor au mai apărut lipsa utilităţilor şi a infrastructurii. Giganticul teren este împărţit între Bucureşti şi oraşul Voluntari, iar administraţiile locale par că nu se pot pune de acord pe problema utilităţilor.
„Există semnale că se va rezolva până la urmă. E o problemă care trenează de mult prea mult timp. Problemele juridice legate de teren s-au rezolvat. Problema Henri Coandă a fost plimbată ca un cartof fierbinte de fiecare guvernare de la primărie la constructor. Primăria Bucureşti va trebui să vină cu utilităţile şi Voluntari la fel, dar resursele sunt diferite. Enel este deja acolo, tot cu scandal, obligat de instanţe“, spune Cosmin Ilina, noul director general al ANL.
Câte bordeie, atâtea probleme
În acest moment, majoritatea locuinţelor au executate circa 80% din lucrările de construcţie, însă mulţi cumpărători şi-au sistat de mult liniile de creditare care susţineau dezvoltarea proiectului.
„Acum există peste 1.000 de case şi nişte blocuri, sunt 2-3.000 de oameni care depind de utilităţi. Finalizarea locuinţelor se rezumă l
