Presaţi de termenele legale, PDL, PNŢCD şi Forţa Civică au parafat şi înregistrat la Biroul Electoral Central Alianţa România Dreaptă (ARD), însă negocierile pentru protocolul extins şi stabilirea candidaturilor la parlamentare continuă. Potrivit unor surse democrat-liberale, proporţia candidaturilor va fi de 7 la 2 sau 7 la 3, partea leului fiind adjudecată de PDL. Dincolo de criteriile de integritate elaborate de Monica Macovei, pe baza cărora vor fi evaluaţi candidaţii, discuţii aprinse se poartă în privinţa oamenilor pe care Mihai Răzvan Ungureanu vrea să-i impună pe liste.

În acest caz, PDL are o obiecţie majoră, nefiind de acord ca foşti membri ai săi, care au migrat către Forţa Civică, să candideze acum sub sigla ARD. Este şi cazul secretarului general al FC, Ştefan Pirpiliu, care a fost până în urmă cu două săptămâni membru al PDL, din partea căruia a fost ales deputat într-un colegiu din sectorul 3 al Capitalei.

De ce vrea MRU în sectorul 1

Liderii celor trei formaţiuni semnatare ale protocolului ARD au stabilit, de principiu, care sunt colegiile în care vor candida la parlamentarele din 9 decembrie.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, ales senator într-un colegiu din Bucureşti în 2008, ia în calcul foarte serios acum o candidatură în Timiş. Liderul PNŢCD, Aurelian Pavelescu, se gândeşte să candideze într-un colegiu din Bucureşti.

Şi Mihai Răzvan Ungureanu merge pe varianta unui colegiu de deputat în sectorul 1 al Capitalei, unde la alegerile din 2008 s-a bătut pentru un loc de senator Crin Antonescu. Iniţial, în calculele lui MRU era judeţul Iaşi, variantă care a picat pe planul doi după cooptarea ca vicepreşedinte al Forţei Civice a fostului lider al PNL sector 2, Dan Cristian Popescu, un apropiat al edilului sectorului 1 Andrei Chiliman, aflat în conflict deschis cu Crin Antonescu. De altfel, liderul PNL a renunţat la o candidatu