Mi se pare normal că tot USL-ul îl apără pe Liviu Dragnea. El şi-a făcut datoria, depunând eforturi supraomeneşti pentru a "câştiga" referendumul.
Dacă toţi liderii locali făceau ca el, sau dacă măcar îi ascultau ordinele, situaţia în ţara noastră ar fi fost cu totul alta. S-ar fi prezentat la vot cam 18 milioane de români. Referendumul ar fi fost validat în cinste mare. Nu mai mişca nimeni în Europa şi în lume. Poate apăreau şi unele contestaţii, dar nu ar mai fi fost băgate în seamă. Dacă mă gândesc bine nu ar mai fi avut nimeni curajul să le depună, mai mult să le şi dea curs.
Nu a fost să fie. Ţara noastră este altfel. Pe vremea lui Nicolae Ceauşescu se înregistrau voturi aproape de unanimitate. În virtutea acestei inerţii, în mai 1990 au venit la vot 86,19% dintre români şi Ion Iliescu a câştigat cu 85,07% din voturile exprimate. De atunci situaţia electorală a evoluat spre normal, deşi este evident că mai e mult până departe.
Evident că pentru a atinge măreţele idealuri USL-iste Liviu Dragnea a recurs la diferite metode. Ce ştia el că se face şi chiar puţin mai mult. Procurorii l-au găsit. Pe bună dreptate românii nu simpatizează nici procurorii nici alţi reprezentanţi ai legii. Comunicatele acestora stârnesc revoltă , sau ca să fim mai eleganţi, controverse. În aceste condiţii USL-iştii au făcut zid în jurul lui Dragnea. Ei şi cei 7,5 milioane de alegători(al căror număr se cam împuţinează în ultima perioadă) au apelat la tot felul de şabloane de manipulare a opiniei publice. S-au folosit şi se folosesc cuvinte cu mare priză la romani: “abuzuri", “procese politice", “securitate ceauşistă". Deşi cam toată lumea ştie că se mai umblă pe la voturi atmosfera întreţinută de aceste cuvinte a ţinut balanţa opiniei publice într-o linie de relative echilibru.
De astăzi investigaţiile a doi reporteri, de la EVZ, prin satele lu
