Reorganizarea teritorială a ţării este o discuţie mai veche pe scena politică, ultimul proiect legislativ pe această temă fiind iniţiat de PDL anul trecut. Proiectul prevedea printre altele desfiinţarea judeţelor şi împărţirea teritoriului în opt regiuni mari. UDMR s-a împotrivit şi a cerut ca judeţele cu populaţie maghiară semnificativă să rămână de sine stătătoare. Ultima ofertă făcută de PDL şi Traian Băsescu pentru UDMR a fost formula 8+2, potrivit căreia România urma să fie împărţită în 8 judeţe mari şi două judeţe mici, Harghita şi Covasna. Proiectul a rămas în cele din urmă în coadă de peşte.

Premierul Victor Ponta a anunţat recent că doreşte ca anul viitor să se aprobe reforma constituţională şi administrativ-teritorială a României. În opinia sa, 2013 trebuie să fie şi un an al reformei constituţionale pentru ca regiunile să primească recunoaştere în Legea fundamentală, însă păstrând judeţele actuale. Iar regiunile să fie deasupra. Totodată se impune acţionat în aşa fel încât 1 ianuarie 2014, atunci când începe noul exerciţiu financiar, să ne găsească cu demersul finalizat.

Şeful Executivului a afirmat că agenţiile de dezvoltare regională vor reprezenta aparatul tehnic al consiliilor regionale şi i-a rugat pe şefii consiliilor judeţene să fie alături de parlamentari în perioada următoare. Victor Ponta a recunoscut că descentralizarea nu a avut până acum în vedere şi partea financiară, în perspectiva regionalizării urmând să se ia în calcul impunerea unui plafon de îndatorare pentru autorităţile judeţene. Ceea ce înseamnă că actualele judeţe trebuie să rămână, dar trebuie să fie formate unităţi administrativ-teritoriale regiuni, care să aibă preşedinte regional şi consiliu regional. De asemenea, aceste regiuni trebuie să primească cât mai multe atribuţii ce ţin de dezvoltare, de economie, de sănătate etc., iar la Bucureşti să rămână doa