Guvernul de la Budapesta lasă din nou Europa cu gura căscată

Reîntoarcerea acasă, în deplină libertate, a lui Ramil Safarov, ofițer în armata azeră condamnat pentru crimă, a stârnit una dintre cele mai puternice furtuni diplomatice din istoria recentă a Europei Centrale. Vârtejul ei a prins atât Rusia, cât și SUA și Uniunea Europeană, și a dus la un război al vorbelor într-una dintre cele mai instabile regiuni ale lumii. Safarov a ucis cu toporul un ofițer armean pe nume Gurgen Margarjan, coleg la un curs de engleză organizat de NATO la Budapesta, în 2004. În apărarea sa, Safarov a amintit de atrocitățile comise de armeni în Azerbaidjan în confictul din 1988-1994. A povestit curții cum locotenentul armean Margarjan l-a incitat pe tema regiunii Nagorno-Karabakh, aflată în dispută între cele două țări, și de unde Safarov fusese nevoit să se refugieze.

Iar acum, Ungaria l-a repatriat pentru că, spun oficialii maghiari, li se promisese că Safarov își va ispăși sentința până la final în într-o închisoare azeră. Doar că, odată sosit în Baku, a fost grațiat pe loc și primit ca un erou național, apoi a fost promovat la gradul de maior.

Armenia a reacționat violent și a întrerupt relațiile diplomatice cu Budapesta. În Erevan, protestatarii furioşi au ars steagul Ungariei și au aruncat cu roșii în consulatul maghiar. Președintele armean, Serj Sarkisian, a declarat că țara sa este dispusă să meargă până la un conflict armat. „Nu ne dorim un război, însă, dacă vom fi nevoiți, ne vom lupta și vom ieși triumfători. Nu ne temem de criminali, nici măcar de cei care se bucură de protecția unui șef de stat“.

Jar pe focul unui vechi conflict

Patrick Ventrell, purtător de cuvânt al Departamentului american de stat, a afirmat că Statele Unite sunt „extrem de îngrijorate“ de grațierea lui Safarov și că vor cere explicații atât de la Budapesta, cât și de la Baku.