Românii nu au posibilitatea de a-şi identifica reprezentanţii din Parlament pe baza unei simple căutări pe site-ul Parlamentului în funcţie de domiciliul lor, cum se întâmplă în Marea Britanie sau Franţa, dar politicienii s-au reunit chiar în aceste zile pentru a decide cine şi în ce colegiu să candideze.

Oamenii care intenţionează să voteze în alegerile parlamentare de la sfârşitul anului şi care vor să afle ce activitate a avut parlamentarul care îi reprezintă până în prezent sunt obligaţi să depună o muncă migăloasă pentru a-şi identifica parlamentarul.

Astfel, nu există pe site-ul Camerei Deputaţilor sau al Senatului un câmp de căutare unde cetăţeanul să pună adresa, de exemplu "Giurgiului 24, Bucureşti" sau codul poştal care îi este atribuit adresei şi să obţină ca rezultat ce senator şi ce deputat îl reprezintă. Deşi este vot uninominal, legătura dintre parlamentar şi colegiul său este ca şi inexistentă. Pe site-ul Parlamentului Marii Britanii alegătorii îşi pot introduce codul poştal al adresei şi obţin numele parlamentarului care îi reprezintă.

Cetăţeanul, irelevant

Numărul şi forma colegiului uninominal căreia îi aparţin anumite străzi sau oraşe din România este negociat între partidele politice. Alegătorul nu este implicat în delimitarea colegiilor sau numerotarea lor, ci este informat, pe perioada alegerilor, că aparţine unui anumit colegiu.

Criteriile în funcţie de care votează ulterior cetăţeanul nu au nicio legătură imediată cu colegiul electoral, respectivele delimitări fiind relevante mai mult la nivel de organizare a scrutinului.

La fel ca în 2008, agenda politică este dominată momentan de împărţirea colegiilor uninominale şi de criteriile de alegere a candidaţilor.

În timp ce liderii Uniunii Social Liberale (USL) se întâlnesc în "retreat-uri" din munţi şi din Deltă pentru a stabili care partid candidează în ca