Franţa şi Japonia, ţări care sunt printre cei mai mari producători şi consumatori de energie nucleară din lume, îşi vor reduce treptat dependenţa de această tehnologie şi vor încuraja dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă. Însă în Europa de Est, dependentă în mare parte de combustibilii vânduţi de Rusia, Polonia face primii paşi spre energia atomică, iar România încearcă de mai mulţi ani să extindă capacitatea centralei de la Cernavodă.

Japonia va renunţa în totalitate la energia nucleară până în anul 2040, iar în acelaşi timp va tripla până la 30% ponderea surselor regenerabile în consumul de energie, a anunţat premierul nipon Yoshihiko Noda, citat de Thomson Reuters. În urma dezastrului de la centrala Fukushima din martie 2011, majoritatea celor 50 de reactoare nucleare ale Japoniei sunt oprite pentru verificări de siguranţă. Guvernul ar vrea să redeschidă aceste unităţi dacă noua autoritate de reglementare în materie o permite, dar se confruntă cu opoziţia publică în creştere.

Renunţarea la energia atomică înseamnă că dependenţa Japoniei de petrol, gaze naturale şi cărbuni se va mări. În prezent, ţara este pe primul loc în lume la importurile de gaze naturale lichefiate, pe locul trei la importurile de ţiţei şi pe locul doi la importurile de cărbuni. Guvernul japonez estimează că renunţarea imediată la energia nucleară ar însemna cheltuieli suplimentare cu achiziţia de combustibil de 40 mld. dolari pe an.

În Franţa, preşedintele François Hollande şi-a întărit săptămâna trecută promisiunea din campania electorală de a reduce ponderea energiei nucleare în consum de la aproximativ 78% în prezent la 50% în 2025, prin închiderea a 24 din cele 58 de reactoare în operaţiune. Ca o primă măsură în acest sens, guvernul francez va cere închiderea centralei atomoelectrice din Fessenheim, cea mai veche din ţară, până în 2016.

Preşedintele fran