O serie de fenomene stranii remarcate pe timpul fostei conduceri executive a Primăriei Timişoara se remarcă şi în actuala configuraţie. Unul dintre ele este numărul extrem de mic de participanţi la procedurile de atribuire a unor lucrări de infrastructură. Săptămâna trecută a fost publicat anunţul de atribuire a unui contract de amenajare a străzii Brazilor pentru care a existat un singur ofertant, deşi Timişoara e plină de firme de profil.
Pe parcursul ultimilor trei ani au fost foarte multe lucrări de infrastructură iniţiate de Primăria Timişoara atribuite în urma unor proceduri de achiziţie publică la care participau un număr foarte mic de ofertanţi.
Fenomenul pare să se repete şi în timpul actualei conduceri executive a Primăriei. Un exemplu recent este cel al amenajării străzii Brazilor din municipiu, al cărei anunţ de atribuire a fost publicat săptămâna trecută de Primăria Timişoara. Contractul vizează lucrări de înlocuire a structurii rutiere, de lărgire a părţii carosabile şi de realizarea de trotuare şi piste pentru ciclişti.
Invitaţia de participare a fost făcută pe 16 iulie, mergându-se pe criteriul acceptării ofertei cele mai avantajoase din punct de vedere economic.
Şi, deşi ar fi fost timp suficient pentru strângerea unui număr suficient de mare de oferte, pentru că în alte municipii astfel de lucrări atrag atenţia a cel puţin zece ofertanţi, iar Timişoara nu duce lipsă de firme specializate pe lucrări de construcţii şi reabilitări de drumuri, pentru acest contract s-a primit o singură ofertă. Care, evident, a fost declarată câştigătoare. Or marele dezavantaj al atribuirii unor contracte de acest fel în cadrul unor proceduri la care participă un număr mic de ofertanţi este imposibilitatea de a se obţine un preţ cât mai scăzut, pentru că, în condiţii de concurenţă mare, şi firmele ofertante propun devize de lucrări m