Acest proiect implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre şi face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă, informează un comunicat al Comisiei Europene.

"Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea şi inovarea.Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor, cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent", a declarat comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, despre decizia de aprobare a finanţării.

Preşedintele Traian Băsecu declara, pe 13 septembrie, că va discuta cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cadrul vizitei întreprinse vineri la Bruxelles, despre aprobarea finanţării proiectui şi importanţa acestuia pentru România.

ELI-NP va avea rolul unui laborator paneuropean şi va găzdui o gamă largă de discipline ştiinţifice, care va include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară şi astrofizică, precum şi ştiinţa materialelor şi ştiinţele vieţii. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalităţi de tratare a materialelor nucleare şi a deşeurilor radioactive.

Proiectul urmăreşte să promoveze cercetarea naţională şi europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputaţie internaţională deschisă specialiştilor din mediul ştiinţific universitar şi privat, precum şi din mediul întreprinderilor.

"Ne punem speranţe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în ţară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomenul «exodului creierelor» şi atrăgând noi societăţi în regiune",a adău