Balonul speculativ din imobiliare s-a spart demult. Să nu ne grăbim, totuşi, să jucăm ţonţoroiul pe cadavrul imobiliar... pentru că e viu! Aşa cum pretutindeni în lume băncile zombie - virtual moarte şi ele - susţin artificial o piaţă imobiliară muribundă, şi în România sectorul financiar împiedică o curăţare brutală (dar necesară!) a segmentului de real estate.

Leşurile imobiliare băltesc fără direcţie pe lichiditatea inutilă creată de un sistem bancar la fel de avariat ca şi monstruozitatea pe care au creat-o aberant în domeniul proprietăţilor la jumătatea deceniului trecut. Nici la patru ani de criză (inclusiv imobiliară) cotaţiile din rezidenţial nu s-au apropiat de nivelurile de susţinere fundamentală ale unei economii beteşugite, iar pentru lipsa de oportunităţi din domeniu trebuie să "mulţumim" băncilor şi indisciplinei lor financiare tolerate direct de la reglementatorul sistemului, BNR.

Săptămâna trecută am aflat că guvernatorul instituţiei, Mugur Isărescu, a contractat un credit ipotecar pentru achiziţionarea unei locuinţe într-un cartier rezidenţial (falit) în zona Arcului de Triumf. Motivaţia deciziei oficialului? După cum ne-o spune Adrian Vasilescu, consilierul domniei sale, a cumpărat apartamentul pentru că nu avea o locuinţă în Bucureşti. Şeful băncii centrale mai deţine împreună cu soţia o casă de locuit în suprafaţă de 260 de metri pătraţi, în comuna Gruiu, sat Siliştea Snagovului, precum şi o casă de vacanţă, de 88,8 metri pătraţi, în judeţul Vâlcea.

Cât l-a costat pe domnul Isărescu să devină orăşean? Cel puţin cei 700.000 de lei, echivalentul a 155.000 de euro, pe care i-a contractat sub formă de împrumut de la UniCredit Ţiriac Bank pentru achiziţia apartamentului, de 120 de metri pătraţi, cu living şi două dormitoare, amplasat în complexul rezidenţial Alia finanţat de aceeaşi bancă. Ştim, aşadar, de la domnul Vasilescu că împ