Woods Hole Oceanographic Institution, cel mai important institut american care se ocupa cu studiul marilor si oceanelor, a devenit interesat de Dunare, Delta si Marea Neagra, finalizand recent un studiu referitor la istoria si impactul pe care l-au avut oamenii asupra acestora.

Studiul are insa si puternice implicatii in ceea ce priveste viitorul Deltei si Marii Negre.

E drept ca autorul principal al studiului e un roman care lucreaza la institut, Liviu Giosan, si ca acesta nu e prima analiza pe care el o realizeaza pe aceasta tema.

"Lucrez de peste 20 de ani in Delta - studiul acesta este doar ultimul din seria de studii intreprinse in zona cu colegii mei din Romania", a marturisit Liviu Giosan pentru Ziare.com.

La fel de drept este insa ca "reactia celor ce ajung in Delta pentru prima oara, fie ei romani, fie straini, este de uimire profunda si admiratie pentru frumusetea locurilor de aici. Parca nu le vine sa creada ca asa ceva mai exista, ca un astfel de rai al naturii a supravietuit dezvoltarii lumii moderne", a marturisit el.

Evolutia vegetatiei in Delta Dunarii

In cursul cercetarii coordonate de acesta, s-au adunat date ce se intind pe o durata de 9.000 de ani, fiind obtinute informatii cu o importanta covarsitoare referitoare inclusiv la modificarile de salinitate ale Marii Negre, ale nutrientilor, dar si schimbarile de la nivelul grupurilor de fitoplancton din ecosistem.

Astfel, analizele au aratat ca nivelul salinitatii Marii Negre a inceput sa creasca acum 9.000 de ani, atunci cand oceanul a patruns prin Stramtoarea Bosfor si a invadat un lac de apa dulce. Cresterea salinitatii a continuat pana acum aproximativ 3.000 de ani, cand nivelul acesteia a atins valori considerate normale.

Ulterior, insa, "trendul a inceput sa se inverseze devenind contraintu