Euro s-a depreciat ieri faţă de dolar şi yen pentru prima dată în ultimele cinci zile, bursele au scăzut, iar costurile de finanţare ale Spaniei au început să urce după un sfârşit de săptămână în care zeci de mii de portughezi şi spanioli au protestat faţă de austeritatea la care ţările lor s-au angajat pentru a respecta cerinţele bugetare care vin odată cu statutul de membru al UE.
Pieţele au penalizat şi incertitudinile cu care politicenii europeni au acoperit trei probleme importante, respectiv un bailout suveran pentru Spania, prelungirea programului de austeritate al Greciei şi stabilirea unui supraveghetor comun pentru băncile zonei euro.
Deşi este presat să ceară un acord de asistenţă financiară externă pentru a beneficia de ajutorul nelimitat promis de BCE de mai mulţi oficiali europeni, guvernul spaniol condus de premierul Mariano Rajoy nu a decis încă dacă va solicita sprijin de la BCE şi pare că încearcă să evite asumarea unui program prin care să cedeze parţial suveranitatea către foruri internaţionale, scrie The Wall Street Journal. Semnalele trimise de Madrid sunt, probabil voit, ambigue, cu Rajoy reticent să ceară ajutor, iar ministrul de finanţe Luis de Guindos indicând că vrea asistenţă cât de curând posibil. De asemenea, un ziar olandez a scris că Madridul negociază un bailout de 300 mld. euro cu FMI şi BCE. Cele două instituţii au negat rapid informaţiile.
Pentru Spania, bailout-ul va mai întârzia
BCE a promis achiziţii nelimitate de obligaţiuni ale statelor cu probleme financiare, precum Spania, pentru a reduce costurile de finanţare ale acestora. Planul este sprijinit de Germania, dar vine cu condiţia aplicării unor măsuri întâlnite de obicei în acordurile de ajutor extern, precum ţinte în zona finanţelor publice şi termene pentru reformele structurale. Totodată, intervenţia BCE nu poate avea loc fără
