Posibilitatea unor infracțiuni violente, siguranța tran-zacțiilor bancare, necesitatea de a da șpagă ori protecția copyright-ului, toate contează atunci când alegi să devii businessman

În topul mondial al riscului de țară realizat de Euromoney (analiză ce ia în calcul situația economică, politică și socială din fiecare stat), România se află, cu un scor de 48,6, în a patra cincime a clasamentului, aproape de țări ca Namibia (46,9), Kazahstan (48,3), Tunisia (47), sau Ungaria (49,5). În regiune, Bulgaria este puțin deasupra noastră, în a treia cincime (cu un scor de 51,3), iar Ucraina (cu 38,6) și Moldova (cu 32,8) sunt, evident, considerate mai riscante. Alte state foste comuniste sunt, însă, în opinia analiștilor occidentali, mult mai sigure pentru afaceri decât România: Polonia (66,7), Slovacia (69,3) ori Cehia (70,9). Pentru comparație, în fruntea clasamentului global se află Norvegia (90,3), Elveția (88,8), Suedia (86,8), Finlanda (84,3) și Canada (83,9).

Dincolo de această imagine „din avion“, pe care unii probabil o consideră corectă, în timp ce pe alții poate că îi revoltă, pericolele care te pândesc atunci când faci ­business în Românmia, fie că ești localnic, fie investitor străin, sunt mult mai nuanțate. De exemplu, prima grijă a unui antreprenor este securitatea fizică a sa, a angajaților săi și a investiției sale. În ciuda miturilor urbane, statisticile arată că România este, din acest punct de vedere, una dintre cele mai sigure state din Uniunea Europeană: ultimele date disponibile (cele din 2009) arată că în țara noastră au fost înregistrate la poliție 14 infracțiuni la mia de locuitori. Doar Cipru stă mai bine la acest capitol, cu nouă fapte penale la mia de locuitori. Scorurile statelor estice sunt mult mai mari (Bulgaria - 18, Lituania - 23, Polonia - 29, Cehia - 32, Ungaria - 39), iar în țările occidentale se raportează anual de cât