România va intra în circuitul ştiinţific internaţional prin construirea unui laser de mare putere finanţat cu milioane de euro de către Comisia Europeană. La acest proiect vor fi angajţi cercetători din întreaga lume selctaţi pe baza unui concurs internaţional.

Comisia Europeană a aprobat finanţarea cu 180 de milioane de euro din fondurile structurale a construcţiei în România, pe platforma de la Măgurele, lângă Bucureşti, a laserului şi laboratoarelor proiectului "Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics ELI-NP". Acest proiect implică 40 de instituţii academice şi de cercetare din 13 state membre şi face parte dintr-o iniţiativă mai amplă, care include şi Republica Cehă şi Ungaria, în scopul creării unui consorţiu de cercetare european de avangardă.

România vine cu 20%

Dragoş Ciuparu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Cercetare Ştiinţifică, în mandatul lui Daniel Funeriu, a sprijinit acest proiect încă din momentul în care acesta era în faza de simplă iniţiativă. "Prin anul 2006, o comunitate a oamenilor de ştiinţă s-a gândit că ar putea crea un laser imens cu o putere de 150 de megawaţi.

Ulterior, după studii mai amănunţite, cercetătorii şi-au dat seama că ar fi mai potrivit să realizeze trei infrastructuiri de cercetare cu laseri una la Praga, alta la Szeghed şi în fine, ultima, la Măgurele", explică Ciuparu. Alegerea Bucureştiului ca loc pentru producerea de reacţii nucleare cu ajutorul laserelor s-a făcut pragmatic: statele din Europa de Est nu aveau infrastructură de cercetare dar aveau la dispozţie instrumente finaciare pentru a-şi crea această infrastructuă: e vorba de fondurile structrurală. România este obligată să investească echivalentul a 20% din valoarea sumei puse la dispoziţie de europeni care se ridică 180 de milioane de euro.

Condiţii ca în Occident

Dragoş Ciuparu ne-a mai precizat că