S-a întîlnit şi Ponta cu Barroso. În acelaşi birou în care a fost primit şi T.B. Fără conferinţă de presă comună, la fel ca după întîlnirea lui T.B. cu Barroso. O mai fi fi primit Ponta vreo listă cu ce să facă România? Barroso a spus, oricum, ceva despre transparenţa numirii noului procuror general şi a şefului DNA. Chestie care m-a lăsat puţin nedumerit. Transparenţă înseamnă, în acest caz, ca viitorul procuror general să-i placă Monicăi Macovei şi protejatului ei, Mihail Neamţu, iar noul şef al DNA să fie o clonă a lui Daniel Morar? Să ceară Mona Pivniceru încuviinţarea Vivianei Reding şi asupra numelor candidaţilor, după ce i-a trimis desfăşurătorul cu criteriile de selectare?

Pînă una alta, Comisiei Europene i-a trecut îngrijoarea, dar stă cu ochii pe noi. Şi pe unii şi pe alţii, de cînd n-a mai avut încotro şi s-a lămurit cum stă treaba cu lovitura de stat şi cu derapajele de la democraţie. Cît despre Ponta, el a anunţat că din punctul de vedere al guvernului criza politică s-a încheiat. Rămîne ciorovăiala cotidiană, cu replici aruncate peste gard.

Altfel, pe capul lui Ponta vin scumpirile, pe care nu le poate trata cu vorbe, şi se adună protestele sindicale. De gîtul lui T.B. atîrnă banii europeni, atît cei împărţiţi cum nu trebuie de guvernele Boc, şi care trebuie daţi înapoi, cît şi cei care nu mai vin, drept pedeapsă. (Cu precizarea că ce s-a întîmplat pe vremea guvernului Tăriceanu nu i se poate pune tot lui T.B. în cîrcă.)

Totuşi, cel puţin într-o privinţă, Ponta şi T.B. sînt, acum, de acord: că primirea României în spaţiul Schengen n-ar trebui condiţionată de criza politică de la Bucureşti. Nu zic că Ponta şi Antonescu pot face pe inocenţii în privinţa crizei, dar cine i-a suflat Vivianei Reding s-o zică pe-aia cu „puciul parlamentar” şi pe-aia cu Schengenul? Aceleaşi persoane care ţipau „Lovitură de stat!” şi se jeleau că s-a ales