Comisarul european Michel Barnier le-a cerut experţilor să examineze posibilitatea divizării marilor bănci europene pentru a se evita viitoare fonduri de salvare pe spinarea contribuabililor. Dar chiar şi o intervenţie mai puţin radicală în sectorul bancar ar avea consecinţe dure asupra industriei, iar puternicii lor susţinători se opun unei asemenea schimbări.
Dacă Anshu Jain şi Jürgen Fitschen ar fi căutat vreun atribut pentru apariţia lor de săptămâna trecută,"Inseparabilii" ar fi fost cel mai potrivit. Noii şefi de la Deutsche Bank şi-au făcut mereu apariţia împreună, şuşotind unul în urechea celuilalt şi apoi întorcându-se spre jurnaliştii adunaţi la Frankfurt şi explicându-le că "Jürgen şi cu mine" sau "Anshu şi cu mine" intenţionăm să transformăm Deutsche Bank într-o instituţie mai bună.
Dar în afara mesajului inseparabilităţii celor doi, se mai transmitea şi un alt mesaj, mult mai important decât strânsul parteneriat al acestora, şi anume că şi Deutsche Bank este inseparabilă.
Jain şi Fitschen au spus cât se poate de clar că intenţionează să transforme Deutsche Bank într-o importantă bancă universală. Când au fost întrebaţi ce s-ar întâmpla cu strategia lor dacă politicienii şi-ar lua în serios planurile şi ar diviza marile bănci, cei doi directori au răspuns cu un aer nevinovat. "Nu avem niciun plan B", a spus Fitschen, subliniind totodată că ei nu au primit niciun semn din partea Bruxelles-ului sau a Berlinului care să le dea de înţeles că ar trebui discutată o asemenea eventualitate.
Pare-se cei doi au fost neatenţi. Discuţiile se derulau într-adevăr de mai multă vreme la Berlin, dar mai ales la Bruxelles.
În centrele financiare europene, comisarul european pentru pieţe interne şi servicii, Michel Barnier, un fost ministru al cabinetului francez cu părul alb ca zăpada, este cel mai de temut dintre comisarii de la Bruxelles.
