Marturisesc ca uneori sunt fascinata de Victor Ponta. Inca nu am vazut un politician roman care sa foloseasca cu atat de multa seninatate si usurinta discursul dublu, cel de uz intern si cel pentru export.

Inca nu am vazut om care sa se dedubleze cu atat de multa usurinta: in tara urmasul demn al lui Ion Iliescu, in Europa pe post de premier calm si intelept.

Iar interviul acordat ziarului francez Le Monde este o mostra concentrata si cat se poate de edificatoare.

De-abia spusese Victor Ponta in tara ca Traian Basescu va ramane dusmanul sau pana la sfarsitul mandatului. Pentru francezi livreaza o cu totul alta versiune: "Aceasta afacere nu este insa una in alb si negru, nu exista un inocent si un vinovat, a fost o batalie sangeroasa. Interesele tarii trebuie insa sa primeze, iar in cele din urma, eu am fost cel care am decis sa normalizez situatia cu presedintele, eu am hotarat sa pun capat luptei politice. (...)voi da mai putina atentie sfarsitului mandatului presedintelui Basescu. El isi termina cariera politica, eu de-abia mi-o incep pe a mea". Eu nu prea vad normalizarea, dar intentia e buna, desigur.

In tara, Victor Ponta considera ca referendumul a fost o actiune politica normala si corecta, zadarnicita doar de interventia strainatatii basiste, ca suntem cam ca in Libia.

Pentru export, niste dubii si un regret dau foarte bine: "Bineinteles ca am regrete. Am fi putut actiona altfel si trag deci atat invataminte pozitive, cat si negative de pe urma acestei situatii. (...)Am actionat conform culturii noastre politice si normelor noastre in vigoare.

Evident ca agresivitatea luptelor noastre politice a surprins Comisia si pe europeni, in general. Pe de alta parte, participarea si rezultatul referendumului ma fac sa spun ca poate am actionat de o maniera impetuoasa si grabita, dar care raspundea