Cum să nu vrea MRU carieră politică după ce s-a spurcat la delicatese pe banii patriei? Cum să nu viseze el să devină preşedintele României cînd a văzut ce-i poate aduce protocolul de premier, la vreme de criză?

Doar prezervative şi dame de companie nu şi-a comandat din bani publici acest pleşcar al pleşcarilor cît a fost ministru şi sfătuia poporul să strîngă cureaua, strigînd la babele îngropate sub nămeţi să iasă cu lopata la treabă. Lista lui de preferinţe satisfăcute de la buget i-ar face să crape de invidie pe mafioţii rusnaci care nu ştiu pe ce să-şi mai cheltuiască banii. Cu deosebirea că mafioţii fac lux pe banii lor, în timp ce MRU şi-i ocrotea pe-ai lui cu o avariţie care-l făcea să-şi bage pînă şi dezodorantele, pieptenele cu dinţi mici şi papucii la cheltuielile de protocol.

De unde-i vine acestui bugetar-de-cînd-se-ştie ideea că nimic nu e prea scump pentru el, cu condiţia să-i achite statul hachiţele? L-a inspirat Elena Udrea sau atmosfera de la Vila Dante după reparaţia capitală? O inspiraţie care le-a umplut plămînii şi miniştrilor săi, încît nu s-a scandalizat nici unul dintre ei de pretenţiile Ungureanului.

I-a bătut măcar o dată obrazul Băsescu, cel care le ştie pe toate, după ce l-a pus premier şi-a văzut în ce whisky de whisky îşi îneacă Ungureanu amarul că nu-i aduce Blejnar mai mulţi bani la buget? A auzit-o careva zilele astea pe Monica Macovei scoţînd vreo vorbuliţă critică la adresa acestui premier al vacilor de Kobe? Unde sînt intelectualii care se dădeau de ceasul morţii că „merituosul şi atît de modestul” Ungureanu a fost dat jos? Ce zic civicii care aşteaptă mîntuirea de la el?

Or fi crezînd şi ăştia, ca MRU, că cele zece miliarde de lei vechi cheltuite pentru protocolul lui în două luni şi 11 zile de şedere la Palatul Victoria sînt, cum zicea el, prostioare? În Codul penal, carte pentru mitocani, prostioarele a