Inca nu s-a stins ecoul glasurilor care, dupa referendumul din 29 iulie, au tot strigat impotriva romanilor vii, cu drept de vot, imputinandu-le numarul, de la o zi la alta, in speranta ca vor reusi sa modifice rezultatul in favoarea USL, rezultat stabilit indata ce ministrul de Externe de atunci a dat public un numar din care ar fi trebuit sa se prezinte la vot 50%+1 pentru ca referendumul sa fie validat.

Nimeni insa, nu mai pomeneste nimic despre rezultatul clar, de necontestat, al unui alt referendum, cel din noiembrie 2009, cand din numarul romanilor veniti la vot, la limita in privinta prezentei, 77,78% au optat pentru Parlament cu o singura Camera si 88,84% pentru micsorarea numarului de parlamentari.

Sa fie clar. Numarul real al romanilor cu drept de vot nu se cunoaste cu exactitate, dar in nici un caz, nu mai este acelasi cu cel din anii '90 si nici din anul 2000, a mai scazut.

In aceste conditii, ar trebui sa se tina cont de rezultatul referendumului din 2009 si sa se micsoreze si numarul parlamentarilor. Suntem totusi o tara cu o populatie mult prea mica si prea saraca pentru un numar asa mare de parlamentari.

Pentru romanii de rand, cei care duc pe umeri lor povara intretinerii atator parlamentari care oricum, sunt vocali si vizibili numai in campanie, o data la patru ani, si-n rest isi vad nestingheriti, de interesele lor, ar fi nu numai o surpriza, ci si un act de dreptate ca acum, in aceste zile, cand Romania este impartita intre politicieni ca o mosie care-si asteapta proprietarii, sa auda aceleasi voci din USL care sa ceara respectarea rezultatului acelui referendum, care se vrea uitat.

Pentru romanii de rand, nu conteaza ca liderii USL au facut niste intelegeri si poate chiar si promisiuni cu parlamentarii sau grupurile parlamentare care au plecat inspre actuala putere, ajutand-o sa ajunga l