Localitatea Tismana, cunoscută în întreaga ţară datorită mănăstirii din zonă, este aşezarea urbană cu cele mai multe drumuri din pământ din judeţul Gorj. Potrivit proporţiei dintre drumurile asfaltate şi cele neasfaltate, Tismana nu îşi merită statutul de oraş, primit în luna aprilie a anului 2004. În anul respectiv, mai multe aşezări rurale ale judeţului au fost transformate, peste noapte, în oraşe, cu toate că nu îndeplineau toate criteriile pentru a căpăta statutul de aşezări urbane. Cele mai multe deficienţe vizau infrastructura rutieră, dar şi dotarea cu reţele de canalizare, gaze sau apă curentă. Dacă la aceste ultime capitole s-a mai făcut ceva în oraşul Tismana, de drumuri pare să nu se fi atins nimeni, în afară de câte un petec de asfalt pe ici, pe colo. În rest, acelaşi pământ şi câte o rabă de balast, luat periodic de ape, atunci când mai plouă sau când se topesc zăpezile.

O treime din drumuri sunt din pământ

Cele mai multe drumuri de pământ, despre care în zonă se spune că sunt balastate, se află în cartierele mărginaşe din Tismana. De fapt, şi aşa-numitele cartiere reprezintă vechile sate, acum localităţi componente care nu arată deloc a zone peste care să fi trecut vreo urmă de urbanizare. Arată la fel ca în 2004, doar că din loc în loc a mai apărut câte o casă nouă sau edilii au introdus reţea de apă curentă. Potrivit conducerii Primăriei Tismana, o treime din drumurile din localitate sunt din pământ. Este vorba în special de drumuri laterale şi uliţe săteşti, unde localnicii nu mai cred de mult că pe la poarta lor va trece cândva asfaltul, cu toate că teoretic locuiesc într-o ţară din Uniunea Europeană. Din cei 60 de kilometri de drumuri care traversează oraşul, 20 de kilometri de şosele sunt din pământ amestecat cu vagi urme de pietriş tasat. În zilele în care plouă, drumurile localnicilor din oraşul Tismana se transformă în tarlale pl