Pe 18 septembrie Comisia Europeană a aprobat sprijinul pentru o infrastructură de cercetare de vârf care va implica 40 de instituții academice și de cercetare din 13 state membre. Contribuția financiară din partea UE ar urma să provină din fondurile structurale, investiția ajungând la aproximativ 180 de milioane EUR. Aceasta face parte dintr-o inițiativă mai amplă, care include și Republica Cehă și Ungaria, în scopul creării unui consorțiu de cercetare european de avangardă. Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a afirmat în legătură cu această decizie: „Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim să îl vedem mai des în viitor.El are menirea de a impulsiona cercetarea și inovarea.Vrem să lansăm mai multe astfel de proiecte în viitor,cu o evidentă valoare adăugată, pentru a ne asigura că fiecare euro este cheltuit în mod inteligent.”

Partea proiectului aprobată ieri va fi implementată în România. Denumită „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), aceasta va avea rolul unui laborator paneuropean și va găzdui o gamă largă de discipline științifice, carevor includedomenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizică nucleară și astrofizică, precum și știința materialelor și științele vieții. De asemenea, cercetătorii vor studia posibile noi modalități de tratare a materialelor nucleare și a deșeurilor radioactive.

Proiectul urmărește să promoveze cercetarea națională și europeană prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputație internațională deschisă specialiștilor din mediul științific universitar și privat, precum și din mediul întreprinderilor.

Comisarul Hahn a adăugat: „Ne punem speranțe foarte mari în proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, România are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetării europene, de a păstra în țară lucrători cu specializare foarte înaltă, inversând fenomen