Clădirea Institutului Cantacuzino, aflată în stare de degradare, aşteaptă investiţiile în renovare. Dacă înăuntru mai sunt zone în care se modernizează, exteriorul suferă
Închiderea liniilor de producţie pentru vaccinuri face România dependentă de importuri şi extrem de vulnerabilă în cazul producerii unei pandemii. Mai mult chiar, eficienţa vaccinurilor de import este pusă sub semnul întrebării, deoarece nu sunt testate în România şi nu sunt adaptate populaţiei României.
Până acum, Institutului Cantacuzino, considerat "vital" pentru România chiar de foşti miniştri ai sănătăţii, nu se înscrie pe lista obiectivelor de importanţă strategică.
"Importanţa acestui institut pentru statul român este majoră, mai ales în condiţiile actuale în care există conflicte geopolitice. Avem tulpini de peste 80 de ani (pe baza cărora pot fi dezvoltate vaccinurile - n. red.) şi un personal pregătit pentru evoluţii epidemiologice. Nu este vorba despre problema unui institut oarecare, ci de supravieţuirea şi apărarea unei populaţii", spune Monica Bălteanu, şeful laboratorului de boli autoimune, care este şi vicepreşedintele sindicatului TESA. Ea lucrează de 29 de ani în cadrul Institutului Cantacuzino, unul dintre cei 11 producători internaţionali de vaccinuri.
"Este de importanţă vitală pentru România", spune şi Ritli Ladislau, fost ministru al sănătăţii.
2012 este primul an din istoria de 91 de ani a instituţiei când de pe liniile de producţie ale instituţiei nu a ieşit niciun vaccin, iar România a fost nevoită să importe atât vaccin BCG (împotriva tuberculozei) pentru nou-născuţi, cât şi pentru gripa sezonieră.
Există însă riscul unor efecte adverse în cazul vaccinului BCG, în timp ce pentru vaccinul împotriva gripei în cazul unei epidemii nu se va putea asigura necesarul, spune Bălteanu, dar şi un raport al Avocatului Poporului. @N
