În timp ce gheaţa din Groenlanda se topeşte, superputerile lumii se bat pe bogăţiile care vor putea fi exploatate. Dintre ele, China este cea care are cel mai intens lobby, arată observatorii internaţionali.
Odată cu topirea calotelor glaciare din Oceanul Arctic, noi rezerve de petrol, gaze naturale şi minerale vor putea fi extrase de ţările cărora li se dă drept de exploatare în zonă, relatează publicaţia americană "The New York Times". Printre cei mai agresivi jucători interesaţi de rezervele naturale ale Groenlandei se numără China, care, în prezent, nu are drept de exploatare în zonă.
Spre deosebire de Statele Unite, Rusia şi mai multe ţări membre ale Uniunii Europene, care posedă teritoriu artic, China nu are şi, prin urmare, face uz de resurse economice şi talent diplomatic, ca să-şi asigure dreptul de exploatare, comentează "The NY Times".
Interesele autorităţilor chineze în Arctic au crescut în ultimii doi ani şi acum încearcă orice tactică pentru a-şi asigura teritoriul în zonă, a arătat directorul de programe al Institutului de Politici Lowy, din Sydney.
Astfel, în luna august, China a trimis o navă în apele Oceanului Arctic, făcând lobby, în acelaşi timp, pe lângă ţările cu statut permanent, ca să obţină un loc în Consiliul Arctic (Consiliul Arctic este un organism care formulează politici privind zona şi este alcătuit din opt ţări: Rusia, SUA, Canada, Danemarca, Norvegia, Islanda, Finlanda si Suedia, care deţin teritorii în zona arctică. El are şi observatori permanenţi şi din alte state, precum Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Spania sau Marea Britanie; China este observator ad-hoc, n.r.).
Autorităţile chineze şi-au justificat interesul crescut asupra zonei prin faptul că "China este aproape un stat artic" şi "zona Oceanului Arctic este bogăţia întregii omeniri". Totodată, oficialii chinezi au întreprins vizite de s
