ARD rămâne înregistrată ca alianţă electorală pentru alegerile parlamentare, după ce instanţa supremă a respins, joi, atât cererea Asociaţiei România Dreaptă de anulare a deciziei BEC de înregistrare a alianţei, cât şi contestaţia reprezentanţilor PNŢCD Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu.
Biroul Electoral Central a admis, în 17 septembrie, protocolul de constituire a Alianţei „România Dreaptă“ (ARD), formată din PDL, Forţa Civică şi PNŢCD.
Vasile Blaga (PDL), Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) şi Aurelian Pavelescu (PNŢCD) au semnat, în 16 septembrie, protocolul Alianţei partidelor de dreapta, la sediul central al PDL.
Decizia Biroului Electoral Central din 17 septembrie a fost contestată la instanţa supremă de către Asociaţia România Dreaptă, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, care a cerut anularea hotărârii BEC.
Instanţa supremă a judecat, miercuri, cererea Asociaţiei România Dreaptă, iar joi a respins acţiunea, decizia fiind irevocabilă.
Totodată, instanţa supremă a judecat miercuri şi cererea ţărăniştilor Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu de anulare a deciziei BEC din 17 septembrie, pe motiv că Aurelian Pavelescu, semnatar al protocolului ARD din partea PNŢCD, nu este preşedinte al formaţiunii.
Instanţa supremă a respins joi cererea formulată de Mihai Grigoriu şi Radu Rizescu, decizia fiind irevocabilă.
Avocatul Gheorghe Piperea scria pe blog că a organizat proceduri legale pentru a-şi proteja denumirea "Asociaţia România Dreaptă", afirmând că numele este uzurpat de denumirea unei alianţe politice recente.
„Conform art. 1 din Legea nr.14/2003, partidele politice sunt asociaţii ale cetăţenilor; şi Asociaţia România Dreaptă este o asociaţie a cetăţenilor; denumirea partidelor politice nu poate reproduce un simbol naţional al statului român; numele România este un simbol la statului român şi el
