Guvernele trebuie să dezamorseze o adevărată bombă cu ceas reprezentată de ieşirea la pensie a persoanelor născute în boom-ul demografic al anilor '60-'70, care reprezintă acum o treime din forţa de muncă.
Statul va putea să plătească o pensie de cel mult 15% din ultimul salariu persoanelor născute în perioada 1966-1971, aşa-numiţii "decreţei".
Sistemul public de pensii actual care plăteşte pensii la 5,7 milioane de pensionari din contribuţiile pe care le strânge de la 4,7 milioane de angajaţi are un deficit de 13 miliarde de lei pe care statul îl acoperă din împrumuturi.
Sistemul privat de pensii, prin fondurile obligatorii şi facultative, poate prelua o parte din provara pensiilor dacă statul respectă calendarul de virare a contribuţiilor şi dacă românii devin conştienţi de cât de important este să economisească pe cont prorpiu pentru pensie, au fost concluziile seminarului "Cinci ani de pensii private" organizat de ZF miercuri, 19 septembrie.
"Când persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului public actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu. Tinerii de astăzi trebuie să economisească o parte din venituri într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. O rentabiliate de 3,5% pe an a investiţiilor are proprietatea ca peste 20 de ani să dubleze suma investită", a declarat Ion Giurescu, vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.
În prezent, aproape 5,7 milioane de români au contribuit cu câte 3,5% din venitul brut la unul dintre cele nouă fonduri de pensii private obligatorii care au ajuns la active de 8,9 miliarde de lei. Ei contribuie în medie cu 8 euro pe lună pentru propria pensie de peste douăzeci de ani. Pensionarii de azi sunt plătiţi din contribuţiile strânse de la an
