În 1910, timp de aproape două luni, Virgil Drăghiceanu a condus săpătura arheologică de la Măgureni, Prahova. Este, probabil, cea mai senzaţională operaţie de (re)descoperire a unei reşedinţe boiereşti din secolul al XVII-lea. Pentru că, despre asta este vorba: despre casa (sau palatul) ridicată – în anii 1667-1671 – de către Drăghici, unul dintre fiii celebrului postelnic Constantin Cantacuzino.

DE ACELASI AUTOR Contele de Rîmnic Printre blocuri la Focşani Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa La Căiuţi De-a lungul timpului, palatul a fost reşedinţa ramurii Măgureanu a familiei Cantacuzino şi a rămas astfel pînă în 1839, cînd un cutremur a pus capăt existenţei sale. Ruinele au fost încetul cu încetul acoperite de pămînt şi, în 1910, un deal indica locul unde se aflase construcţia principală a reşedinţei. Asupra lui s-a concentrat echipa condusă de Virgil Drăghiceanu şi de colonelul Nicolae Grigore Cantacuzino, strănepot de frate al ultimului Cantacuzin care locuise palatul. Ceea ce au descoperit era fabulos: pivniţa, parterul şi o parte a etajului au fost dezvelite atunci; multe dintre ziduri purtau încă luxoasa şi strălucitoarea decoraţie iniţială, aşa cum se păstrau ancadramentele şi coloanele sculptate în piatră, toate datînd din secolul al XVII-lea. Un inventar de obiecte găsite în săpătură completează articolul excelent publicat de Drăghiceanu în 1924 în Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Fotografiile care însoţesc articolul, ca şi reconstituirea planurilor palatului ne pun în faţa unei reşedinţe neobişnuite pentru epocă şi al cărei model nu a mai fost reluat. Din acest punct de vedere, nimic nou: perioada este cea în care marii boieri îşi ridică ansambluri rezidenţiale – curţi – pe moşiile pe care le stăpînesc. Cum numărul lor e mare, este de presupus că meşterii şi modelele provin din zone diferite, fapt demonstrat de