Transfăgărăşanul are o lungime de 151 km şi începe de lângă oraşul Piteşti (în direcţia Curtea de Argeş) şi se termină între Sibiu şi Braşov. Este situat pe locul al doilea ca altitudine în România (lângă Bâlea Lac ajunge la altitudinea de 2042 m) şi a fost construit ca punct strategic militar, după evenimentele din Cehoslovacia din 1968, din iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu, în perioada 1970-1974.

Este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume, fiind denumit şi „drumul din nori”. Drumul trece pe lângă Barajul Vidraru (Munţii Pleşa şi Vidraru), Cascada Capra, care are o lungime de 68 m, cea mai mare de acest fel din România şi traversează Rezervaţia Naturală Golul Alpin şi Lacul Bâlea. Puţini ştiu că ideea de a construi un drum peste munţii Făgăraşilor nu i-a aparţinut lui Ceauşescu. Soluţia a încolţit odată cu construcţia hidrocentralei de pe Argeş. Există schiţe şi planuri încă din 1962, în care apare conturul unui drum peste munţi. Planul a fost abandonat, întrucât bugetul de atunci nu suporta o asemenea cheltuială, însă ideea a fost reluată odată cu finalizarea lucrărilor la hidrocentrală. Nu s-a pus niciodată problema de a face un drum strategic în acest loc, ci în Munţii Cernei şi în Munţii Mehedinţiului, mai ales că Cehoslovacia fusese invadată în august 1968 şi România s-a opus. Represalii nu au existat, dar Ceauşescu a dat însă peste vechile planuri, a strâns proiectanţi, ingineri şi arhitecţi şi în decembrie 1969 (în plină iarnă!!) trupele de geniu ale MApN de atunci, alături de lucrători civili, au demarat lucrarea.

În principiu, se dorea un drum cu o singură bandă, care să asigure preluarea masei lemnoase din zona Făgăraşilor şi o nouă cale de comunicare între sud şi centrul ţării. Singurul impediment era zona muntelui Paltinu care obtura calea de acces. Aşa s-a născut ideea tunelului. Startul lucrărilor s-a dat pe două fronturi, dins