Bujor Nedelcovici (n. 16 martie 1936 , Bârlad ) este un romancier şi eseist român, stabilit din 1987 la Paris , Franţa . A absolvit în 1959 Facultatea de Drept din Bucureşti . A fost avocat la Baroul de Avocaţi din Ploieşti , de unde a fost radiat din motive politice (după arestarea tatălui), fiind obligat să muncească timp de 12 ani pe diverse şantiere şi uzine din ţară: Bicaz , Braşov, Bucureşti. A publicat mai multe romane de succes. În 1981 , romanul "Zile de nisip" este ecranizat ("Faleze de nisip"), dar filmul este imediat retras în urma criticilor lui Ceauşescu . În 1982 , devine redactorul-şef al "Almanahului Literar" şi şeful secţiei de proză al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Romanul "Al doilea mesager", interzis de cenzura din România, apare la Editura Albin Michel de la Paris şi obţine Premiul Libertăţii oferit de PEN-Club Français. Acest roman a fost ecranizat în România de regizorul Mircea Veroiu în 1992, pelicula fiind intitulată "Somnul insulei". Din anul 1987 alege calea exilului, trăieşte la Paris, unde continuă să scrie. A obţinut mai multe premii româneşti şi străine.

- Domnule Bujor Nedelcovici, aţi publicat mult, şi înainte, dar mai ales după ce v-aţi stablit în Franţa, în 1987. Cărţile dumneavoastră au fost premiate, aici şi în afară. De ce credeţi, totuşi, că numele dvs. nu se află mai mult în prima scenă? E cumva pentru că sunteţi un om inconfortabil, mai ales pentru adepţii corectitudinii politice?

- Între prima perioadă, când am publicat cărţile în ţară, şi a doua perioadă, după ce am plecat în exil, există o continuitate, dar şi o diferenţiere. Mă refer la stilul şi maniera de a scrie romanele. În primele cărţi (Ultimii, Somnul vameşului, Faleze de nisip) am adoptat un "realism magic". Romanele au fost bine primite de critică şi mi s-au acordat mai multe premii literare. Începând cu romanul