La cinci ani de la startul reformei pensiilor private Ziarul Financiar a organizat un eveniment pentru a stabili unde a ajuns această reformă, ce a fost bun, ce mai trebuie făcut, dar şi ce minusuri are noul sistem de pensii.

Începând cu data de 17 septembrie 2007, toţi salariaţii sub 35 de ani au fost obligaţi să aleagă un fond de pensii private din cele 18 care au fost atunci înfiinţate pentru a le transfera sub administrare 2% din salariul brut, care până atunci mergea la Casa de Pensii pentru plata actualelor pensii. De asemenea, au putut alege să intre în sistem şi salariaţii de sub 45 de ani, iar circa 90% dintre ei au făcut-o. Între timp, contribuţia a crescut la 3,5% şi este estimată să ajungă la 6% din salariul brut peste patru ani.

Ce s-a întâmplat în cei cinci ani de la lansare?

Din cele 18 fonduri, au rămas doar nouă în picioare şi probabil că vor rămâne doar şapte în 2013. Până în luna august 2012, sumele strânse - contribuţii şi profituri obţinute din investiţii - se ridică la circa 2 miliarde de euro. Anual, contribuţiile cresc cu circa 600-700 de milioane de euro, astfel încât este probabil ca peste 10 ani, în 2017, la 10 ani de la primele contribuţii, să fie strânse active în valoare de 10 miliarde de euro, după opinia unuia din reprezentanţii unei companii de administrare a unui astfel de fond.

Niciunul din administratori nu are capital românesc.

Randamentele raportate sunt de circa 12% pe an în aceşti cinci ani.

Circa 5,7 milioane de clienţi unici sunt înregistraţi la unul din cele nouă fonduri active că au contribuit la un moment dar, măcar şi pentru o lună. Însă constant se înregistrează contribuţii numai de la circa 3,6 milioane de salariaţi. De unde această diferenţă uriaşă, de 2,1 milioane de conturi aşa numite goale? Explicaţiile sunt destul de neclare. Ar fi vorba de oameni care lucrează temporar