De două ori am fost în America (nu mai trebuie să-ţi spun, Gheo, care Americă); şi acolo, aversiunea mea pentru orişice activitate de shopping a fost transformată, cît ai clipi, într-o pasiune de cumpărător cvasi-dependent. Magazinul odios se făcu un Rai cu bulevarde interioare, cu intersecţii din care lipseau totuşi semafoarele – şi cu două campanii binecuvîntate, la date diferite, dar care, din motive obscure, s-au suprapus în mintea mea.
DE ACELASI AUTOR Greşeli de tipar (I) Despărţirea de Constanţa Buzea Putem să nu ne certăm Academice Prima, în ordine cronologică, este Father’s Day, în a treia duminică din iunie. A doua o ia din vreme pentru a culmina cu Labor Day (prima zi de luni din septembrie) şi îi zice Back To School. Cu prima campanie, te simţi şi tu tată. Cu a doua, redevii copil. Vitrinele cu ghiozdane, penare, creioane, stilouri, călimări, caiete, ascuţitoare, agrafe, mine de pix, rigle, echere, dicţionare, manuale, compendii, atlase, clasoare, ierbare îţi fac pur şi simplu bine. Capeţi o poftă de învăţat, ceva de speriat. Devii nerăbdător: să înceapă odată şcoala, să te-arunci pe studiu, să rupi cartea.
La noi, prin mizericordia Guvernului, şcoala a început niţel mai tîrziu anul ăsta. Să nu ne plîngem: a fost binişor. După o vacanţă nesimţită (e bine cînd nesimţirea trece de la oameni, la vacanţele lor) prin întindere şi uşor nebună prin evoluţiile de pe scena politică, ar fi şi culmea să ne plîngem că, în fine, mamele, taţii şi copiii lor se întorc, fieştecare, la ale lui. Aşa e firesc. Aşa e corect. Stop excursiilor devălmaşe. Punct proliferării monstruoase de gadget-uri, laptop-uri, tablete şi PSPCWMX-uri achiziţionate fără furăciune de pe un site bestial. Gata cu LOL şi cu LMFAO. Să ne întoarcem la muncă şi la învăţat, mici şoimi ai Patriei capitaliste.
Aerul s-a făcut, deodată, rece. În oraş s-au întins lanţ
