Băieţelul a stat ţintuit în patul spitalului, plângând zilnic după surioară şi tată.
O dată la trei luni, Robert Slujitoru vine, împreună cu mama sa Nicoleta, la Centrul de recuperare pentru copii "Dr. Nicolae Robanescu" pentru a-şi face tratamentul.
A trecut un an de când ocupa primele pagini ale ziarelor cu lupta sa pentru supravieţuire: străbunica lui a încurcat sticla de sirop de tuse cu cea de insecticid. Sora lui mai mică, Andra, de doar trei anişori, a murit.
La scurt timp, obsedat de faptul că prinţesa lui please la îngeri şi că băiatul va rămâne cu handicap grav, tatăl micuţilor s-a spânzurat. Atunci când şi mama părea să cedeze în faţa greutăţilor, Robert şi-a revenit miraculos.
"Faptul că acum e un copil normal este doar dovada unei minuni", spune medicul specialist în neurologie pediatrică, Mihaela Axente. Din pacate, Robert a învins moartea, iar acum duce o luptă, poate la fel de dureroasă, cu sărăcia.
Fiecare medicament costă, fiecare drum la Bucureşti îi aduce lacrimi în ochi mamei. Văduvă şi fără sprijinul nimănui, femeia munceşte cu ziua pentru câţiva lei. "Îi mulţumesc lui Dumnezeu că până acum n-a fost zi în care să nu-i dau să mănânce", ne mărturiseşte ea.
"Singurele persoane care m-au ajutat să rămân cu picioarele pe pământ, să nu înnebunesc sunt doamna Marinela Adam, proprietara cofetariei Claus, voluntarii campaniei "O şansă copiilor de la ţară", iar prin ei cititorii ziarului Evenimentul zilei. Mai mult, doamna Mari a fost ca un Dumnezeu pentru mine, pentru că mi-a fost alături din prima clipă, ea având rude în comuna în care locuim. A avut mereu o vorbă bună şi m-a ajutat şi financiar. Chiar dacă eu sunt o amărâtă de la ţară, copiii ei s-au jucat cu copilul meu, iar în ochii ei nu am văzut decât dragoste pentru oameni", ne spune Nicoleta cu lacrimile curgâng şi găsindu-şi cu greu cuvintele. În fiecare saptămâ
