Uniunea Astronomica Internationala (UAI) a adoptat, la sfarsitul lui august, o noua definitie a unitatii astronomice, unitatea de lungime utilizata de astronomii din intreaga lume pentru a exprima dimensiunile in sistemul solar si in Univers.
Decizia a fost luata in urma unei reuniuni stiintifice internationale intitulate "Sisteme de referinta spatio-temporale", organizata la initiativa astronomilor din departamentul Sisteme de Referinta Timp-Spatiu (SYRTE1) la Observatorul din Paris, se arata intr-un comunicat al institutiei pariziene.
Rezolutia ce redefineste unitatea astronomica a fost propusa la UAI de Grupul de lucru al uniunii, dominat de cercetatorii de la Observatorul din Paris.
Unitatea astronomica (prescurtata "au") este aproximativ egala cu distanta Pamant-Soare. Ea exprima distantele astronomice, in special cele din sistemul nostru solar, si este foarte cunoscuta in randurile cercetatorilor din domeniu, dar si printre amatori si chiar publicului larg.
Cum masurau astronomii pana acum
Mai mult decat atat, pana acum, valoarea sa in metri era determinata experimental, depinzand de modelele si observatiile folosite, precum si de sistemul de referinta ales. Ea era folosita pentru a o deduce pe aceea exprimata in unitatile SI (Sistemul International de unitati), deductia fiind efectuata din parametrul de masa solara, determinat si el indirect. Or, astronomia dinamica contemporana pretinde ca se plaseaza in cadrul relativitatii generale, ceea ce o obliga sa foloseasca un ansamblu coerent de unitati si de constante.
Asadar, definitia unitatii astronomice necesita o revizie. Acest lucru a fost posibil prin Rezolutia UAI 2012 B2, adoptata oficial pe 30 august 2012. Unitatea astronmica este acum definita ca egala cu exact 149.597.870.700 de metri, valoare conventionala aleasa pentru a fi compatib
