Anul trecut, autorităţile au început o campanie naţională de depistare a persoanelor care fraudează sistemul de asistenţă socială. Campania s-a desfăşurat pe două fronturi: identificarea persoanelor cu certificate false de handicapat şi obligarea românilor care primesc ajutoare de stat să-şi plătească taxele. Demarată în trombă, campania s-a împotmolit. Odată cu schimbarea guvernelor, tonul statului s-a înmuiat, totul terminându-se cu anunţul noului ministru al Muncii, Mariana Câmpean, care a spus că persoanele găsite cu certificate de handicapat false vor fi reevaluate de o comisie iar datornicii la stat vor mai fi păsuiţi şase luni. Cum alegerile bat la uşă, Guvernul nu-şi permite să supere o categorie importantă de oameni, cu care statul a avut, de multe ori, în ultimii 20 de ani un contract subteran. Prin urmare, câţi oameni în România au cu adevărat nevoie de asistenţă socială şi pe câţi îi ţin, în realitate, guvernanţii asistaţi din motive electorale?

În Covasna, asistaţii social datornici la stat au fost salvaţi de ordonanţa guvernului Boc care îi lăsa fără ajutoarele sociale dacă nu îşi plăteau taxele. Primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, spune că ordonanţa nu a putut fi aplicată pentru că nu există un soft. Fără acesta, nu a putut fi aplicată reglementarea care spune că unui asistat social nu i se mai plăteşte ajutorul de la stat dacă nu îşi achită dările.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunţat recent că doreşte să modifice o ordonanţă prin care asistaţii sociali datornici la stat sunt obligaţi să-şi plătească aceste dări. Ea a declarat, pentru gândul, că asistaţii sociali datornici ar urma să primească o perioadă de graţie de şase luni în care pot să-şi plătească dările către stat.

O analiză a Ministerului arată, însă, că ordonanţa a avut efect şi a dus la dublarea numărului celor care au rămas fără ajutor social pe