Peste 5.000 de romi români şi bulgari s-au mutat la Duisburg, în vestul Germaniei, în ultimii cinci ani. Romii au fost atraşi de chiriile mici de la periferie. Aceştia au fugit de marginalizare şi discriminare, dar se confruntă şi în Germania cu aceleaşi probleme ca acasă, informează Deutsche Welle.

După integrarea în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, romii din România şi Bulgaria pot trăi în Germania fără să fie nevoiţi să efectueze vreo formalitate. Romii pot locui unde doresc pe teritoriul blocului european, însă cetăţenia europeană nu reprezintă nicio garanţie împotriva discriminării, sărăciei şi respingerii, scriu jurnaliştii germani.

"Oamenii care trăiesc în sărăcie în ţările lor de origine vin la noi", explică Leyla Özmal, comisarul pentru integrare al oraşului Duisburg. Etnicii "romi, ştim, sunt mai expuşi discriminării", a subliniat oficialul german.

Limitările impuse cetăţenilor est-europeni pe piaţa muncii nu le permit să muncească în Germania, fiind astfel nevoiţi să lucreze adesea ilegal sau "să devină infractori". Mulţi dintre copii nu merg la şcoală şi foarte puţini adulţi deţin asigurări de sănătate. Din cauza lipsei de bani, romii sunt nevoiţi să trăiască în condiţii insalubre.

În plus, germanii se simt deranjaţi de romi, fiind înregistrate numeroase plângeri din cauza gunoiului sau zgomotului. De asemenea, prezenţa unor tineri pe stradă care caută un loc de muncă provoacă resentimente, unele comunităţi locale fiind deja împovărate.

La Duisburg, spre exemplu, declinul mineritului şi industriilor oţelului au alimentat şomajul.

Deutsche Welle mai arată că situaţia romilor din România şi Bulgaria s-ar putea îmbunătăţi curând. La 1 ianuarie 2014, restricţiile impuse est-europenilor urmează să fie anulate.

"Trebuie să utilizăm perioada de timp care a ma