Ingineri, arhitecți și specialiști în construcții spun că izolarea termică a blocurilor din Capitală este o idee bună, doar că lucrările se fac, de cele mai multe ori, de mântuială. Frenezia anvelopării blocurilor din Bucureşti a luat amploare odată cu schimbarea garniturii de primari la sectoare.

Efervescenţa edililor locali faţă de această activitate este stimulată şi de Directiva Europeană potrivit căreia, până în 2020, România trebuie să sporească eficienţa energetică a clădirilor, adică să reducă pierderile de căldură, să scadă costurile de întreținere pentru încălzire și apă caldă cu circa 40% și să contribuie în acest fel la protecţia mediului.

Anvelopare cu materiale ieftine

În doar câteva săptămâni, blocul A11 de pe Bulevardul Theodor Pallady, din sectorul 3 al Capitalei, de exemplu, un imobil compus din zece etaje şi şase scări, a fost îmbrăcat în polistiren, tencuit şi vopsit. Ferestrele clasice au fost înlocuite cu geamuri termopan, terasa izolată, la fel şi subsolul. Acolo unde nu au avut bucăţi de polistiren mai gros, muncitorii le-au înlocuit cu unele mai subţiri, au pus mai multă spumă poliuretanică şi au aşezat deasupra un strat mai consistent de tencuială. Lucrările s-au desfăşurat în viteză. La final, nimeni nu s-a urcat pe schele pentru a face recepţia calitativă a construcţiei.

Experţii în construcţii susţin că, de multe ori, calitatea materialelor folosite la anveloparea blocurilor din Bucureşti, ca şi modul de execuţie lasă de dorit. Președintele Asociației Producătorilor de Materiale de Construcții, Claudiu Georgescu, explică de ce „scârțâie‟ termoizolarea blocurilor din Capitală. „În primul rând, trebuie subliniat faptul că UE a stabilit ca termenul-limită pentru reabilitarea termică a clădirilor ineficiente energetic să fie anul 2020 . La noi se va întinde pe mai mult timp, în condițiile în care ritmul în care se lucre