Dosarul FNI trimis azi în judecată de procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) se referă doar la o parte din istoria prăbuşirii FNI, şi anume la modul în care Sorin Ovidiu Vîntu a scos ilegal de la FNI peste 7 milioane de dolari (la valoarea din 2000), bani din care SOV a cumpărat imobile şi şi-a finanţat afacerile.
Potrivit rechizitoriului, Vîntu l-a pus pe Nicolae Popa, înainte de prăbuşirea FNI, să delapideze din patrimoniul Fondului peste 13,7 milioane de lei, bani pe care i-a folosit pentru a cumpăra imobile şi pentru activităţile firmelor sale, apoi, prin diverse operaţiuni economice, a ascuns sumele obţinute.
Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor, urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu.
Acest dosar nu se referă la prăbuşirea FNI, prăbuşire ce a dus la păgubirea a peste 100.000 de persoane.
Dosarul a fost trimis azi la Tribunalul Muncipiului Bucureşti.
Volumele din acest dosar se întind pe 400 de metri, potrivit România TV.
Cercetările au fost făcute după ce, în august 2011, prin ordonanţă emisă de procurorul general Laura Codruţa Kovesi au fost infirmate soluţiile de neurmărire date în dosarele privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), Băncii Agricole, Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi Băncii Române de Scont, fiind dispusă continuarea cercetărilor în cadrul aceleiaşi cauze, într-o abordare unitară.
În mai 2012, procurorii Parchetului instanţei supreme au început urmărirea penală faţă de Sorin Ovidiu Vîntu în dosarul privind prăbuşirea FNI, omul de afaceri fiind acuzat de spăare de bani şi instigare la delapidare.
Potrivit probelor administrate în acest dosar, în perioada premergătoare prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii, respectiv decembr
