Anca Magdalena Manole - viitoarea Mădălina Manole - a fost un copil amărât, care, alături de fratele şi părinţii ei, a trăit până la 18 ani în apartamente de confort III şi II din Ploieşti. În interviul acordat lui Sorin Danciu, cel considerat biograful ei, artista a povestit lucruri pe are puţini bănuiau că au fost trăite de o artistă atât de cunoscută şi îndrăgită.

Ea povesteşte, de exemplu, că nu a fost niciodată într-o tabără, pentru că părinţii ei nu îşi permiteau. La finalul clasei a opta, părinţii strânseseră cu greu cele cinci sute de lei pentru a o trimite, totuşi, într-o tabără, dar ea i-a auzit vorbind în bucătărie - întrucât locuiau într-un apartament mic, confort III, şi se auzea totul- despre nevoia de a înlocui linoleumul din casă şi covoarele vechi, dar nu aveau bani pentru aceste schimbări. Atunci Mădălina Manole mărturiseşte că a renunţat la tabără şi le-a spus părinţilor să folosească cele cinci sute de lei pentru linoleum şi covoare.

O altă poveste descrisă în cartea "Viaţa şi moartea Mădălinei Manole" se referă la faptul că lua lecţii de chitară fără a avea una a ei şi repeta la cea a profesoarei. De altfel, în apartamentul părinţilor nu exista nici măcar un aparat de ascultat muzică - gen pick-up sau magnetofon- astfel că toate contactele ei cu muzica aveau loc la şcoală sau în casa profesoarei Ana Tetelea. La un moment dat, aceasta îşi cumpără o chitară nouă şi i-o face cadou Mădălinei Manole pe cea veche.

Cu bentiţă pe cap până în clasa a XII-a

Ajunsă deja artistă recunoscută în momentul în care acorda acest interviu emoţionant, Mădălina Manole spunea că nu regretă nimic din perioada copilăriei şi că lipsurile de atunci nu au afectat-o şi nu i-au produs frustrări. Ea îşi amintea cu nostalgie cum a învăţat să meargă pe bicicletă în faţa blocului, cu Pegas-ul unui vecin pentru că ea nu avea şi cum mânca deseori eugenii