Gardianul mondial nu trebuie să se retragă din cea mai periculoasă regiune a lumii. Dimpotrivă, America trebuie să se implice mai mult ca niciodată
Pentru o bună parte dintre americani, uciderea lui Chris Stevens, ambasadorul SUA în Libia, nu a făcut decât să confirme așteptările pe care le au de la lumea arabă. Într-o țară unde, nu mai departe de anul trecut, Occidentul a avut un rol crucial în îndepărtarea unui tiran înfiorător, un grup salafist a atacat consulatul american din Benghazi, ucigând patru persoane, între care și pe ambasadorul Stevens. Ce a declanșat acest masacru, urmat de protestele violente din Egipt și Yemen? Un filmuleț ridicol despre profetul Mohamed, condamnat rapid de administrația Obama. Acum, cetățenii americani amintiți mai sus se întreabă de ce ar mai încerca SUA să facă ordine în această regiune, când tot ce primesc în schimb este un cumul de abuzuri nejustificate, acuze pentru lucruri pe care nu le pot controla și violență?
Abaterile din lumea arabă au loc cu o frecvență îngrijorătoare. Numai în ultima săptămână dinainte de uciderea domnului Stevens, zeci de oameni au fost omorâți în Irak într-o singură zi, iar vicepreședintele țării a fost condamnat la moarte în lipsă pentru o presupusă crimă; în Yemen, ministrul de externe a supraviețuit unei tentative de asasinare; în Fâșia Gaza, Israelul a ucis șase militanți; iar în Siria, bilanțul teribilului război civil care nu pare să se mai termine a depășit cifra fantastică de 25.000 de victime.
De când s-a înscris în cursa electorală, Mitt Romney s-a legat încontinuu de așa-zisa pasiune a lui Barack Obama pentru Primăvara Arabă. Pe care majoritatea americanilor conservatori o asociază cu islamiștii radicali, precum Frații Musulmani și mișcările similare care au ajuns la conducerea Egiptului și a Tunisiei, și pe care o consideră o amenințare la adresa unuia dintre aliații de baz
