Negat cu înverşunare în urmă cu opt - nouă ani chiar de către reprezentanţii Ministerului Muncii, colapsul sistemului de pensii reprezintă azi un scenariu pe care tot mai multe voci îl consideră plauzibil şi chiar iminent. Deja încep să apară primele calcule aproximative, din care reiese că “decreţeii” nu vor avea un viitor prosper dacă se bazează doar pe sistemul de pensii de stat şi pe pensiile private obligatorii.

Bătrâneţe sub semnul incertitudinii

Conform reprezentanţilor Comisiei de Supraveghere a Sis­temului de Pensii Private, re­sursele actuale ale sistemului de pensii de stat vor asigura celor născuţi în perioada 1966 - 1971, aşa-numiţii “decreţei”, o pensie care va atinge cel mult 15% din ultimul salariu.”În momentul în care persoanele născute în pe­rioada 1966 - 1971 vor ieşi la pensie, nu vor mai exista resur­se în cadrul sistemului actual pentru a li se putea plăti o pen­sie mai mare de 15% din ultimul salariu” , a declarat vicepre­şe­din­tele Comisiei de Suprave­ghe­re a Sistemului de Pensii Pri­va­te, Ion Giurescu.

În opinia sa, singura soluţie fezabilă este oferirea unei opor­tunităţi pentru generaţiile acti­ve tinere de a economisi o par­te din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă. “După o perioadă de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea vor fi de patru ori mai mari decât contribuţiile efec­tive”, a mai spus reprezentantul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Colapsul sistemului de pen­sii de stat este considerat o chestiune aproape matematică, existând miniştri care au com­parat acest sistem cu o schemă piramidală. Nu e o problemă doar a României, situaţia fiind agravată de dezechilibrele de­mo­grafice cu care se confruntă întregul spaţiu european, popu­laţia fiind în scădere în majo­ritatea statelor