După Comisia Europeană, guvernele ţărilor membre ale UE atrag atenţia României asupra necesităţii de a pune în practică în mod concret cele 11 recomandări ale Comisiei introduse în raportul din iulie privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare ca răspuns la ceea ce Bruxelles-ul şi statele membre ale Uniunii au perceput ca un atentat la statul de drept şi la valorile fundamentale care stau la baza UE.

Reuniţi ieri în Consiliul Afacerilor Generale, reprezentanţii celor 27 au aprobat ieri concluziile Consiliului Uniunii Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România şi Bulgaria. Consiliul Uniunii Europene reprezintă reuniunea (cu configuraţie variabilă, în funcţie de agendă) a reprezentanţilor guvernelor şi, potrivit Tratatului de la Lisabona, are prerogative legislative, bugetare şi în domeniul politicii externe.

Concluziile date publicităţii ieri conţin o diferenţă calitativă semnificativă în evaluarea stadiului îndeplinirii angajamentelor asumate sub MCV de România şi Bulgaria în favoarea ultimeia precum şi un avertisment direct adresat guvernului Ponta privind necesitatea continuităţii la nivelul activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) sub viitoarea conducere. Astfel, în vreme ce în document se apreciază că „Bulgaria este pe cale să atingă obiectivele MCV dacă va intensifica procesul de reformă", evaluarea României este mai puţin binevoitoare şi mai fermă. Implementarea reformelor trebuie să fie „concretă" şi „hotărâtă" şi „trebuie realizată fără întârziere" iar „angajamentul politic susţinut faţă de reforme al tuturor actorilor politici rămâne esenţial". Totodată „România ar putea atinge obiectivele MCV dacă va acţiona rapid pentru a garanta domnia legii, va menţine direcţia şi va intensifica implementarea reformelor. Este deosebit de important ca România să se asigure că progresele realizate de către procuro