Turismul balnear din România înregistrează în prezent circa un milion de turişti anual, 10% dintre aceştia fiind străini, a declarat, luni, preşedintele organizaţiei patronale a turismului balnear din România, Nicu Rădulescu, după deschiderea conferinţei internaţionale privind turismul de sănătate.

“La ora actuală, avem circa un milion de turişti pe an număr total pe balneo în mod constant, pentru că aici există o anumită constanţă. Total turismul balneo variază între 800.000 şi un milion. 10% reprezintă turismul internaţional, deci undeva la 100.000, foarte puţin. Pieţele tradiţionale au fost în scădere, ca urmare a faptului că Israelul avea unele probleme – cele politice. Pe de altă parte, sunt şi oameni care au îmbătrânit, nu mai au acea nostalgie a vizitării României”, a spus Rădulescu.

Potrivit acestuia, România a fost extrem de căutată în perioada interbelică, atunci când exista un număr aproape dublu de staţiuni faţă de cel actual (circa 80). A urmat perioada războiului, iar multe dintre aceste staţiuni au fost devastate, ele fiind şi locuri de retragere a armatelor. Ulterior, în anii ’70, s-a construit foarte mult, iar conceptul geriatric al Anei Aslan a făcut înconjurul lumii, iar turiştii veneau în număr foarte mare atât pe litoral – în zona Neptun-Olimp -, cât şi în toată ţara, unde existau pieţe turistice extraordinare axate pe turismul din Israel, Germania şi Italia.

În opinia lui Nicu Rădulescu, turismul balnear din România se confruntă cu două mari probleme: pe de o parte, există resurse balneare importante, unele unice în Europa, cum ar fi mofetele, dar nu le exploatăm astfel încât să ne situăm în eşalonul fruntaş al Europei, există şi forţă de muncă calificată, respectiv un sector medical balnear extrem de puternic, însă suntem deficitari la promovare.

Pe de altă parte, investitorii nu beneficiază de un parteneriat solid cu M