Pentru cea mai mare parte a secolului trecut, petrolul ieftin si implicit combustibilul la preturi rezonabile au alimentat cresterea economica. Dar, in ultimii zece ani, pretul titeiului a urcat de patru ori, iar aceasta evolutie va zdruncina permanent potentialul de crestere al economiei mondiale, potrivit unui editorial Bloomberg.
Marile tari consumatoare de petrol incaseaza cea mai puternica lovitura in ceea ce priveste potentialul de crestere, iar Statele Unite sunt capul de afis, avand in vedere ca in fiecare zi consuma circa o cincime din titeiul vandut in intreaga lume.
"Nu cu mult timp in urma, cand petrolul era 20 dolari pe baril, Statele Unite erau locomotiva cresterii economice globale; guvernul federal avea surplus bugetar, rata somajului la inceputul ultimului deceniu era la minimul ultimilor 40 de ani. Acum, cresterea este blocata, deficitul este de peste un trilion de dolari si aproape 13 milioane de americani sunt someri", scrie Jeff Rubin in editorialul Bloomberg.
Din pacate, Statele Unite nu sunt singura tara afectata de pretul petrolului. Din Europa pana in Japonia, guvernele se chinuie sa reinstaureze cresterea economica, dar remediile economice fac mai mult rau decat bine, tinand cont ca se bazeaza pe increderea ca economica va putea reveni la forma anterioara. Bancherii centrali si factorii de decizie trebuie sa recunoasca pe deplin impactul sufocant al unui baril la 100 de dolari.
Practicand deficite bugetare imense si mentinand costurile de imprumut la minime istorice sunt doar probleme curente. Dar aceste politici nu sunt un substitut pe termen lung al titeiului ieftin, pentru ca o economie nu poate sa creasca daca nu isi permite sa arda combustibilul de care are nevoie ca sa functioneze.
Sfarsitul cresterii economice inseamna ca guvernele vor trebui sa schimbe radical modul in care economiile sunt gestionate. Pol
