Gaura din bugetul Greciei este, asadar, mai mare decat era anticipat. Atena probabil ca nu va putea sa-si indeplineasca obligatiile de economisire la bugetul de stat, dar cere plata urmatoarei transe din acordul de finantare externa. Ce vor face statele din zona Euro: vor plati sau vor lasa Grecia sa pice?

Criza Euro s-a intors acolo de unde a plecat. In Grecia. Desi tara reprezinta doar 2% din PIB al zonei Euro, potentialul distructiv al unui colaps elen este urias. In joc este chiar dezmembrarea uniunii monetare. In weekend ne-am adus aminte ca Atena mai exista. In saptamanile trecute intreaga atentie a Europei era directionata catre Spania, cea de-a patra mare economie a continentului. Problema Madridului e, pentru moment, inlaturata prin protocoalele suplimentare care ar permite Spaniei sa ceara finantare externa in conditii mai avantajoase si prin anuntul BCE de cumparare nelimitata de titluri de stat de pe piata secundara.

Si abia ce se calmase situatia in sudvestul Europei, ne intoarcem la Acropole. Acolo, deciziile dureroase nu se mai lasa amanate. In raportul creditorilor internationali se va arata in luna octombrie, cel tarziu pana in 6 noiembrie, dupa alegerile prezidentiale din SUA, ca guvernul Samaras a facut economii drastice, dar datoria tarii creste in continuare din cauza recesiunii prelungite. Incercarile de a impulsiona cresterea economica s-au pierdut, ca intotdeauna, in hatisul birocratiei hellas.

Ce s-ar putea intampla acum? Grecia ar putea primi mai mult timp pentru reforme si transa de 31 de miliarde de Euro – o varianta pentru care a pledat premierul francez. In completare la aceasta decizie ar putea veni o noua runda de taieri de datorii din partea creditorilor privati si publici – o masura care doar pe contribuabilii germani i-ar costa 8 miliarde de Euro. A treia optiune ar fi constatarea formala a neindeplinirii cri