Se observă o schimbare de atitudine a CSM în ultima perioadă. Care ar fi motivaţiile?

Cred că ceea ce face CSM este să-şi îndeplinească rolul constituţional în interesul sistemului judiciar şi, în principal, în interesul naţional al României. Este tot ceea ce a motivat demersurile CSM de dată recentă. A fost o perioadă destul de tulbure, cu foarte multe atacuri la adresa independenţei justiţiei, la adresa activităţilor desfăşurate de magistraţi în limitele legii. Atunci, toate aceste atacuri au justificat o reacţie fermă din partea Consiliului.

Care consideraţi că au fost în această perioadă cele mai puternice atacuri la independenţa justiţiei?

Cred că cele mai puternice atacuri au vizat, în principal, acţiunile procurorilor în ceea ce mass-media numesc „dosarele referendumului“. Am asistat la o reacţie virulentă a unei anumite zone a politicului faţă de derularea acestor anchete şi tocmai aceste atitudini au impus ca forul magistraţilor să apere independenţa justiţiei. În şedinţa de marţi, 18 septembrie 2012, plenul CSM a constatat, în urma analizei şi a verificărilor făcute de inspecţia judiciară, că afirmaţiile făcute în cursul lunii august de politicieni ai puterii (n.r. domnii Crin Antonescu, Victor Ponta, Ion Iliescu) au fost de natură a afecta independenţa justiţiei.

Cum vedeţi această campanie de solidarizare cu Liviu Dragnea, urmărit penal în dosarele referendumului? Este acest autodenunţ colectiv al USL o formă de presiune?

Nu ştiu dacă se vrea şi dacă se reuşeşte să se exercite o formă de presiune. Şi aş evita să comentez manifestările politicienilor. Dar, în general, ar fi de dorit ca instituţiile Codului de procedură penală să fie luate în serios, şi nu duse în derizoriu. Şi în niciun caz târâte în arena politică.

Aveţi certitudinea că aceste dosare ale refendumului nu sunt instrumentate politic, aşa cum clamează USL ş