Creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti în lume constituie scopul principal al activităţilor desfăşurate de ICR, anunţă site-ul instituţiei, la capitolul „Misiune".
În acest context, ultima decizie a noii conduceri a ICR, deschiderea de noi filiale în ţară - la Iaşi, Craiova, Timişoara şi Cluj, este surprinzătoare. Oficialii explică: este vorba de „efortul de a face activitatea Institutului Cultural Român cât mai accesibilă celor interesaţi din întreaga ţară". Explicaţia rămâne la acest nivel vag, nu detaliază motivele din spatele deciziei, nu menţionează care ar fi cei interesaţi şi nici ce activităţi ale instituţiei vor deveni „accesibile".
Noile filiale vor fi deschise în ianuarie 2013, iar până atunci se vor desfăşura concursuri pentru ocuparea posturilor de director pentru filialele respective.
Cooperarea
Comunicatul ICR mai precizează că noile reprezentanţe vor fi deschise în cooperare cu primăriile şi consiliile judeţene. Documentul nu spune însă un cuvânt despre costurile acestor noi filiale sau despre vreo cercetare prealabilă cu privire la necesitatea deschiderii lor.
Conducerea Institutului Cultural Român s-a schimbat pe 11 septembrie, o dată cu numirea lui Andrei Marga în funcţia de preşedinte al instituţiei. La începutul lunii august, Horia-Roman Patapievici şi-a prezentat demisia din funcţia de preşedinte al ICR, ca urmare a deciziei Guvernului de a transfera instituţia din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului.
La doar o săptămână de la numirea sa, Andrei Marga a înlocuit şefii a mai multe filiale ICR din străinătate, fără a motiva demiterea lor şi fără a face publice criteriile pe baza cărora au fost numiţi cei noi. Reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate cuprinde un număr de 17 reprezentanţe - Berlin, Bruxelles, Chişinău, Istanbul, Lisabona, Londra, Madrid, New York, Paris
