Resursele generoase de petrol şi gaze naturale sunt emblema Azerbaijanului. Profitul asigură, pe de o parte, schimbarea la faţă a capitalei, iar pe de altă parte stârneşte îngrijorarea organizaţiilor de mediu.
Tradiţia industrială a ţării s-a format la începutul secolului al XIX-lea, când Azerbaijanul era cea mai dezvoltată zonă economică a URSS, asigurând 5% din valoarea produsului brut al întregii industrii. În ultimii 150 de ani, din solul azer au fost extrase peste 1300 de milioane de tone de petrol. Atragerea investiţiilor străine a fost principalul obiectiv al statului după reobţinerea independenţei, în 1991. A fost atins trei ani mai târziu, în septembrie 1994, odată cu semnarea aşa-numitului Contract al ASCULTAŢI VARIANTA AUDIO: Un documentar de Ioana Haşu
Secolului, parafat de 33 de companii din 14 ţări. Valoarea totală se apropie de 7 miliarde şi jumătate de dolari.
Totuşi, economia ca întreg nu a beneficiat cum ar fi fost de aşteptat de pe urma acestei afaceri – notează analişti BBC, care fac profilul ţării.
Dintr-un nou episod al Mărturiilor despre Lume, aflăm cum a devenit Azerbaijanul una dintre cele mai poluate zone ale lumii.
Oraşul Negru îşi schimbă faţa
În centrul Baku, toate orele sunt de vârf. O călătorie cu taxiul pe străduţele strâmte e o probă a răbdării. Şoferul nu vorbeşte limbi străine, nu cunoaşte adrese şi nu ştie să citească hărţi. Majoritatea regulilor de circulaţie sunt ignorate.
Cele peste 40 de grade ale deşertului, amestecate cu praf fin, gaze de eşapament şi miors de petrol pot fi o încercare pentru turiştii sensibili.
„Ca să fim corecţi, Azerbaijanul a primit cărţi slabe după independenţă pe partea de mediu. Întreaga industrie a fost folosită de ruşi, pentru o vastă producţie petrochimică, fără niciun fel de considerente pentru viaţa şi sănătatea cetăţenil
