Statul român cheltuieşte anual peste cinci milioane de euro pentru avorturile incomplete (spontane) realizate în unităţile medicale de stat, de 10 ori mai mult decât pentru achiziţia de anticoncepţionale şi prezervative, se arată într-un studiu lansat miercuri de Institutul pentru Politici Publice.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Contracepţiei (26 septembrie), Institutul pentru Politici Publice (IPP) a lansat, miercuri, un studiu naţional privind fenomenul întreruperilor sarcinilor nedorite în România - radiografie şi soluţii.

Potrivit studiului, între 350 şi 400 dintr-un total de peste cinci milioane de femei fertile recurg la întrerupere de sarcină, zilnic, în România, fiecare trebuind să plătească ginecologului, neoficial, aproximativ 450 lei pentru o astfel de intervenţie.

Suma este considerabilă pentru veniturile medii ale unei familii din România, acesteia adăugându-i-se costurile logistice făcute din bugetul public al unităţilor medicale de stat la respectiva întrerupere de sarcină, au precizat realizatorii studiului.

Totodată, în studiul IPP se menţionează că, anual, statul român alocă, în medie, peste cinci milioane de euro pentru avorturile incomplete (avorturi spontane) realizate în unităţile medicale de stat, o sumă de zece ori mai mare decât cea de aproximativ 500.000 euro alocată anual pentru achiziţia de mijloace contraceptive (anticoncepţionale şi prezervative) ce pot preveni situaţiile de întreruperi de sarcini nedorite.

România ocupă un îngrijorător loc 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul întreruperilor de sarcini nedorite pe an, fiind pe poziţia a 6-a la nivel global, cu un număr total al întreruperilor de aproximativ 100.000 - 128.000 pe an, subliniază, în acelaşi context, cei de la IPP.

Cifra totală, aferentă anului 2011, este în descreştere faţă de 1990, când s-au înregistrat cifre record