Piata romaneasca de consum prefera sa dea semne de retinere. Un fenomen putin ciudat se intampla de ceva vreme: o sumedenie de produse aflate la vanzare la raft sau in magazine online poarta etichete cu "reduceri", desi, la o privire mai atenta, preturile sunt in evidenta crestere. Pe ansamblu, scumpirile se regasesc in inflatie. Daca nu esti atent, te poti trezi ca ai cumparat ceva la un pret atat de "redus", incat ai platit mai scump ca "dincolo", unde era mai ieftin fara nicio "reducere". De ce este nevoie de astfel de artificii strecurate cu stangacie printre scaderile autentice de pret? In politica, destui protagonisti se simt parca obligati sa recurga la tot felul de promisiuni ieftine - iar asta e de inteles, mai ales acum, in pragul alegerilor - dar de ce sa faca si comerciantii la fel? Concurenta nu este campanie electorala, altfel comerciantii risca sa piarda ceva mai de pret decat banii: increderea clientilor. Daca politicienii au reusit sa duca institutii precum Parlamentul sau Guvernul la coada clasamentului increderii - pentru ca nici unul dintre ei nu plateste pentru asta - intreprinzatorul nu-si poate permite un asemenea "lux". Interesant, de exemplu, cum este vazuta de catre aceste doua categorii, respectiv administratorii fondurilor private de pensii si politicieni, capitolul foarte delicat al pensiilor in Romania. Deunazi, "decreteii", adica cei nascuti in perioada 1966-1971, erau pusi in tema ca pensiile lor vor valora abia 15 la suta din ultimul salariu, spre deosebire de aproximativ 40 la suta, procentul actual. E adevarat ca mai peste tot in lume, chiar si in Statele Unite, sistemul pensiilor de stat este pe cale de disparitie, dar asta nu inseamna ca cei care decid sa se pensioneze la un moment dat raman fara venituri. Acest serviciu social a fost predat fondurilor private de pensii (in Romania, procesul este in curs), care administreaza sub o