Iubitorii de artă au plătit bani grei, marţi seară, în schimbul unor opere semnate de Tonitza şi de Grigorescu.

Stagiunea de toamnă a licitaţiilor de artă a debutat în forţă marţi seara la Ateneul Român, cu vânzări totale de aproape un milion de euro. În cadrul licitaţiei de impresionism şi postimpresionism românesc organizate de Artmark au fost adjudecate nu mai puţin de 147 de tablouri, între care şi operele unor pictori de renume.

Cea mai mare sumă a fost oferită pentru „Nud cu spatele" al lui Nicolae Tonitza, adjudecat în schimbul a 140.000 de euro. „Fetiţa în alb" de acelaşi Nicolae Tonitza s-a vândut cu 67.500 de euro, iar pentru „Ciobăniţa" lui Nicolae Grigorescu s-au oferit 60.000 de euro.

Cine sunt românii care îşi permit să plătească atâţia bani în schimbul unor tablouri, ne explică Valeriu Sângeorzan, director de comunicare al casei de licitaţie Artmark: „Cei care vin să liciteze se împart în două categorii. Până acum circa patru ani, peste 90% erau colecţionarii, care aveau pasiunea pentru artă dinainte de 1989. Vorbim de oameni cu posibilităţi financiare care sunt rafinaţi, sunt cunoscători, ştiu să aprecieze singuri valoarea unei opere.

În urmă cu câţiva ani, lucrurile au început să se schimbe în mod benefic pentru piaţa de artă din România pentru că au apărut şi aşa-numiţii investitori. Acel public care a sesizat oportunitatea unor investiţii în opere de patrimoniu şi de tezaur. De a cumpăra un tablou şi de a anticipa că valoarea lui va creşte în timp şi poate chiar să aducă profit. Este o categorie în formare, care s-a apropiat la un procent de 50% din totalul cumpărătorilor de artă. Eu cunosc personal şase-şapte oameni care au început privind treaba doar ca pe o investiţie financiară şi care a şi funcţionat".

Mânuţe cu plăcuţe

Nu e nimic spectaculos la o licitaţie de artă, în afară de su