Cele cîteva tentative de a pune în valoare brandul de ţară Dracula nu au dat cine știe ce rezultat de-a lungu-latul încercărilor cunoscute; a trebuit să se inventeze, în 2011, Festivalul Dracula Bass pentru ca lumea (nu doar muzicală) să afle că nu-i dădurăm uitării nici pe Ţepeş, nici pe Conte (închipuit de irlandez și portretizat la Hollywood). Iată cum Dracula dă numele singurului festival închinat celor mai grave sunete ale scenei muzicale moderne, cele emise, produse, dezlănțuite, urlate sau șoptite de bassul electric sau unchiul sau pîntecos, contrabasul. În septembrie 2012 lucrurile se petrecură pe picior mare și se ținu - bucurie mare! - la București Festivalul Dracula Bass, ediția a II-a, internațională. Imediat ce se risipi și ultimul acord, la finele a patru zile (și nopți) pline de sutele de hertzi măiastru îmbinate și atent amplificate, dăm tastaturii povestea.
14, 15, 16 septembrie, clubul Green Hours, Festivalul Dracula Bass și Concursul de Interpretare
DE ACELASI AUTOR "În absența diversității, nu sînt posibile nici viața, nici cultura" - interviu cu Anouar BRAHEM Concert cu casa închisă Miniona, furtunoasa divă a pianului Sunete alese gătite la Naţional Dacă în debutul său din toamna anului trecut, tînărul festival (dracula bass.ro/ediția-2011) se alcătuia din Concurs de Interpretare cu tineri, foarte tineri bassiști dornici de afirmare (de diplomă și de premiu, de ce nu!?) plus un strop de cîntări autohtone, totul comprimat în două după-amieze plăcute invitaților, radical foaia fu schimbată, răsucită și umflată cu steroizi organizatorici: recitalurile, foarte atent alese, au deschis fiece seară, iar concursul s-a ținut underground, în puterea nopții. Că Green Hours-ul își construise deja un renume în arta festivalurilor, cu formula în-deschidere-români-în-climax-străini se știa (greenjazzfest.ro), dar că și Dracula Bass se înscrie pe
